mailform sitemap home
select your language












Munti

Muntii Bihor


Situati central in cadrul Apusenilor, Muntii Bihor si Vladeasa urca in varfurile Curcubata Mare la numai 1849 m, si in Vladeasa la numai 1836 m, dar renumele lor este dat de un faimos karst, de numeroasele pesteri, chei, avene, doline, klippe. Unele din acestea sunt declarate monumente ale naturii: Ghetarul si Pestera Scarisoara, pesterile Focul Viu, Cetatile Ponorului, etc). In jurul nucleului central al carstului din Padis graviteaza majoritatea obiectivelor de maxima atractie turistica.

Vladeasa, masiv al contrastelor intre forme greoaie ale cristalinelor si formele suple ale calcarului,este strins legat de Bihor, drumetia fiind considerata intr-o arie comuna, deosebit de atractiva.

Zona turistica Padis
Text adaptat dupa Zona Turistica Padis, Monografie, Autori: Cristian Pop s.a., Editia a II-a, 1997

Zona turistica Padis este situata in partea nordica a Muntilor Bihor, la 10-15km est de comuna Pietroasa. Zona turistica cuprinde: Bazinul Inchis Padis-Cetatile Ponorului, cu o suprafata de 36 kmp, impreuna cu Cheile Galbenei si Poiana Florilor situate la sud-vest si zona Cheile Somesului Cald - Poiana Varasoaia - Poiana Cuciulata situata la nord.

Zona este delimitata de: Culmea Carligatele, Varful Cuciulata si Valea Somesului Cald la nord, Culmea Magura Vanata, Varful Biserica Motului, Varful Gardisoara si Varful Chicera la est, Muntele Glavoiu, Varful Bortig, Valea Galbenei la sud si Valea Galbenei, Varful Balileasa, Valea Boga, Creasta Cornetu si Abruptul Brailesei la vest.

Cai de access

Zona este strabatuta de la est la vest de soseaua forestiera Rachitele - Ic Ponor - Padis - Boga - Pitroasa in lungime de 53 km. Portiunea Rachitele - Padis are 31 km iar Padis - Pietroasa 22 km.

De la capetele soselei forestiere exista legaturi spre drumuri judetene: din Rachitele spre Huedin (27 km) si din Pietroasa spre Sudrigiu (12 km).

Pe potecile marcate, accesul in Zona Padis se poate face dinspre: Cabana Vladeasa (32 km, 11 ore), Stina de Vale (20 km, 6 ore), Pietroasa (20 km, 6 ore), Saua Virtop (24 km), Arieseni (16 km), Comuna Garda (23 km), Pestera Ghetarul Scarisoara (20 km).

Zona Suncuius

Dintre numeroasele zone turistice ale judeţului defileul Crişului Repede se remarcă prin pitorescul său, nota de inedit şi remarcabila accesibilitate, conferită de existenţa unor drumuri carosabile modernizate şi a căii ferate Oradea - Cluj Napoca. O mare suprafaţă (357 ha) din această regiune are statut de rezervaţie naturală complexă. Astfel Rezervaţia mixtă a Defileului Crişului Repede ocroteşte valorile peisajului deosebit, peşterile şi fauna cavernicolă a acestora, dar mai ales flora deosebită. Pereţii de calcar prezintă o floră sudică, vestigiu al unei vegetaţii exoterme (ex. Ceterach officinalis, feriga balcanică).

      Regiunea este situată în partea central - nordică a Munţilor Pădurea Craiului. Axul perimetrului este dat de râul Crişu Repede, încleştat între pereţii de calcar al dealurilor limitrofe. Depresiunea Şuncuiuş adăposteşte localitatea omonimă, vestită în trecut datorită exploatărilor miniere. La ieşirea spre aval al defileului se găseşte localitatea Vadu Crişului, renumită pentru meşterii săi olari şi târgul de la "Vama Sării" care are loc în prima duminică a lunii iunie.

      Zona este aproape complet împădurită cu fag, stejar pufos, carpen şi arin, poienile fiind adesea ocupate de mici gospodării. Fauna acestor păduri este tipică pentru zonele de deal: căprioara, mistreţul, iepurele, lupul sau vulpea se găsesc în număr mare şi pot fi adesea întâlnite. Avifauna este şi ea remarcabilă datorită prezenţei coţofenei, cucului, presurei aurii sau a codobaturii. O notă de inedit este conferită de fauna cavernicolă, formată din viermi, răcuşori sau insecte care trăiesc doar în mediul subteran.

      Carstul are reprezentanţi de marcă. Peştera Vântului cu cei peste 50 km de galerii este cea mai mare reţea subterană a ţării, are statut de rezervaţie speologică şi poate fi vizitată doar în urma obţinerii unei autorizaţii speciale. Turiştii se pot delecta în peisajul subteran vizitând Peştera Unguru Mare (electrificată), Peştera de la Vadu Crişului (amenajată cu scări şi podeţe), iar cei mai experimentaţi pot opta pentru peşterile Bătrânului sau Moanei. În ceea ce priveşte formele carstice de la suprafaţa terenului, Platoul Zece Hotare este printre cele mai mari şi mai frumoase astfel de forme din ţară. Ineditul peisajului este dat de nenumăratele doline, uvale, văi seci, lapiezuri, ponoare existente.

Posibilităţile de cazare sunt variate. Cabanele Peştera şi Casa Zenovia, "Castelul", adică tabăra de la Şuncuiuş, ori camparea în cort personal sunt alternativele la care se poate apela.

           Reţeaua de marcaje este relativ extinsă, traseele pornind de la Cabana Peştera sau localitatea Şuncuiuş.

 

Muntii Apuseni O parte însemnata a judetului Bihor este alcatuita dintr-o zona montana, unica în România prin bogatia reliefului carstic, cu sute de pesteri, chei, defilee si platouri carstice.

Usor accesibili, ideali iarna pentru practicarea schiului, iar în restul anului pentru drumetie, speoturism, catarare si ciclism, Muntii Apuseni au devenit spatiul potrivit pentru petrecerea vacantelor. Centrul Muntilor Apuseni este ocupat de Muntii Bihor, din care se desfac radiar celelalte ramuri. Pozitia confera Muntilor Bihor un interes turistic deosebit, de care se bucura si masivul Vladeasa, prelungirea nordica a Bihorului.

Din punct de vedere al genezei Muntii Apuseni sunt munti tineri de incretire, formati in orogeneza alpino-carpato-himalayana. Geologic avem de a face cu un mozaic de roci, predominant calcare.

Relieful carstic, bine dezvoltat: pesteri, chei, defilee: Pestera Ursilor, Meziad; Cheile Turzii; Defileul Muresului(Zam-Lipova). Altiduni sub 2000 m (1849m, Vf. Bihor) masivele muntoase pornesc radiar, din centru. Intra in contact direct cu Campia de Vest, prin depresiunile "golf": Zarand, Beius, Vad Borod. Masivitate este redusa, fragmentarea accentuata. Muntii sunt bine populati, asezarile urcand pana la 1600 m.

Clima temperat continentala de tranzitie, cu influente oceanice, si etajul climatului montan. Temperatura: 6-10 grade Celsius. Vanturile predominante sunt cele de vest. Precipitatiile variaza intre 700-1200 mm/an.

Reteaua hidrografica este formata din: Somesul Mic, Crisul Repede, Crisul Alb, Crisul Negru, Barcau, Aries, Ampoi. De asemenea trebuie mentionat Lacul carstic Varasoaia.

Fauna si vegetatia -vegetatie- paduri foioase si conifere (la peste 1300 m)
-fauna- vulpe, lup, jder, urs, cerb, caprioara, veverita, urs.

Populatia si asezarile densitatea este scazuta. Asezarile pot fi ate mici, numite "cranguri" sau sate risipite (gospodarii imprastiate, despartite prin fanete sau pasuni).

 

 



DYR Online - Directorul tau web cu transfer de page rank director web, catalog firme, anunturi, stiri Inscrie-te in TOP !

Cazare Gilau   Promovare Web   Webconnect   Diand